14 mai 2012

Sfarsitul unei paranteze

In limba germana, atunci cand scrii o fraza, inoti prin ea pana cand, la sfarsit, iesi afara ostenit si cu verbul in gura. Nu am idee dupa ce autor parafrazez ?(Mark Twain sa fie ?) dar imaginea se aplica vietii noastre.

In viata noastra, cand mergi intr-o alta tara, deschizi o paranteza, inoti prin ea contra curent, impreuna cu curentul, ori in toate sensurile imaginabile, si pana la urma iesi afara cand ai prins paranteza inchisa.

In 23 mai vor fi sase ani, sase luni si doua zile de cand a inceput aventura noastra kiwi; va fi momentul cand se va inchide aceasta paranteza in tara lungului nor alb.

Sunt trista ca plecam, insa nu o regret. Intoarcerea in Europa va fi dura, mai ales ca ne asteapta a cincea tara de expatriere, a carei limba nu o cunoastem, si a carei situatie economica este undeva intre ciocan si nicovala, dar speram ca totul va fi in regula.

Am invatat atat de multe aici, am trecut prin atatea dificultati, am cunoscut oameni din tari si din culturi atat de diverse, incat - cu toate greutatile - sper ca suntem, (noi, fetele care dezertam in ultima clipa, deoarece P. a dezertat acum doi ani) - ceva mai bune, mai intelepte si mai "mari".

Urati-ne succes in Europa, avec nevoie de el.

We loved Aotearoa and we'll miss it a lot!

Tēnā kōrua i ā kōrua manaakitanga mai!

Ka pai, Auckland!

Un comentariu:

Valentin Murariu spunea...

Care tara este in Europa ? Mi-ar face placere sa ne intalnim odata. Am urmarit tot timpul blog-ul tau zeelandez (cat timp ai postat pe el, adica) si simt ca e bine asa cum se intampla.