Un baietel ?

Sambata trecuta K. se plictisea, pentru ca afara era furtuna (al doilea ciclon de cand am ajuns aici) si si-a taiat bretonul. Intrebata de ce a facut asta, a raspuns 'ca sa nu ma recunosca nimeni'.

Astazi, era vreme buna, fetele au fost trimise sa se joace in gradina si din nou am descoperit suvite de par prin casa... domnisoara de data aceasta taiase cam de peste tot. Asa ca a trebuit sa iau lucrurile in mana... M-am cam suparat deoarece parul incepuse sa i se bucleze si puteam in sfarsit sa ii fac codite. Tot ce am reusit sa fac este sa o tund à la garcon. De atunci ma intreaba mereu daca acuma seamana a baietel.

In materie de vesti noi, sunt si bune si mai putin bune.

La scoala K. deranjeaza clasa si acum o saptamana invatatoarele s-au gandit sa o trimita un trimestru la gradinita, insa P. si cu mine ne-am opus. Saptamana aceasta domnisoara a facut dovada de un pic de bun simt la scoala si nu a mai iesit din clasa de atatea ori (nu a iesit decat joi si vineri), insa acasa a inceput sa strige de fiecare data cand ceva o contraria.

Vestea buna este ca A. si A. au ajuns cu bine la Dunedin, ca familia G. i-a luat sub aripa sa ocrotitoare si ii ajuta sa se instaleze. Ca lui A. i-a placut apartamentul pe care familia G. il inchiriase (deja !! ce sansa !!) pentru ei... si ca am o surioara in Noua Zeelanda ! Chiar daca sunt peste 1000 de kilometti intre Auckland si Dunedin, nu ma mai simt asa de singura si abia astept ca verisorii sa se intalneasca in vacantele scolare !

Welcome, my dear !!!! Sper din suflet sa te simti bine si sa lucrezi cu spor la Dunedin !